La sfarsitul lui decembrie am primit un telefon de la Ordinul Asistentilor Medicali Generalisti, Moaselor si Asistentilor Medicali din Romania Filiala Cluj (pentru a citi mai usor prescurtez de acum incolo denumirea acestei institutii ca Ordinul Asistentilor Cluj). In telefon eram informata ca am primit un raspuns solicitarii pe are am depus-o in data de 14 decembrie 2015 ca rezultat al petitiei online "Stop Traumatizarii Emotionala a Copiilor in Spitale". Raspunsul este in mare unul satisfacator. Mai jos aveti imaginile scanate ale acestui raspuns si puteti citi exact ce mi-au scris cei de la Ordinul Asistentilor Cluj. Cateva precizari vreau sa fac legat de acest raspuns pentru toti cei care sustin proiectul "Copiii sunt suflete, nu organe" si petitia.
(1) Voi depune o noua solicitare prin care voi cere un raspuns mai specific. Concluzia Ordinului Asistentilor Cluj este: "In concluzie, filiala OAMGMAMR-Filiala Cluj este de acord ca in timpul tratamentului medical aplicat copiilor minori, de regula, este necesara prezenta parintilor, iar in cele mai multe unitati medicale acest fapt nu doar ca nu este interzis, dar sunt create posibilitati de internare ale mamei impreuna cu copilul minor. Prezenta parintelui alaturi de copilul aflat sub tratament medical poate fi limitat insa de necesitatea respectarii legislatiei privind infectiile nozocomiale, a prevederilor regulamentului intern si a celorlalte acte administrative, proprii fiecarei unitati medicale.". Prima parte a acestui raspuns ma multumeste, ultima ma nemultumeste. Nu inteleg ce cauta aici regulamentul intern si in ce conditii un regulament intern al unei clinici poate sa contravina regulii generale care se pare ca normalizeaza prezenta parintelui. Asa pot face si eu un regulament intern in cabinetul meu ca pacientii sa paseasca in cabinet cu piciorul stang, altfel vor fi amendati. Asa ca voi cere lamuriri in ce conditii un regulament intern poate interzice prezenta parintelui si motivat de ce anume.
2) Voi adresa o solicitare catre Spitalul Judetean de Copii Cluj pentru a vedea daca exista un regulament intern care interzice prezenta parintilor sau care precizeaza anumite restrictii cu privire la prezenta parintilor langa copil in timpul administrarii tratamentelor medicale. In functie de aceste doua raspunsuri vom vedea daca este cazul sa mai cerem raspunsuri si de la alte Spitale din tara.
3) Voi depune o solicitare in care voi cere un raspuns cu privire la problemele ridicate in petitie si catre Ministerul Sanatatii din Romania.
4) In raspunsul oferit de catre Ordinul Aistentilor medical se precizeaza in al treilea paragraf: "A afirma, referitor la cadrele medicale ca "suntem intelegatori fata de presiunile la care sunt supusi si neajunsurile din sistemul medical care ii afecteaza, dar ii rugam sa ne considere copiii persoane, nu organe" denota ca prin petitia dumneavoastra urmariti mai mult sa starniti emotii publicului de pe internet si mai putin sa rezolvati ceva". Doresc sa ofer un raspuns public acestei precizari: DA!!! Urmaresc sa starnesc emotii pentru ca vorbim despre emotiile copiilor nostri. Da, urmaresc sa starnesc emotii pentru ca sunt psiholog si cu asta ma ocup, e deformare profesionala, imi fac mea culpa. Da, urmaresc sa starnesc emotii, dar nu publicului de pe internet care are emotiile gata starnite de experiente negative din spitale traite pe propria piele (nefiind necesara petitia mea pentru asta). Ci urmaresc sa starnesc emotii celor care iau decizii tocmai ca sa se schimbe ceva! Exact cum pacientii vin cate dumneavostra motivati de durere, asa schimbarile comportamentelor si sistemelor sunt motivate de emotii! Da, urmaresc sa starnesc emotii si nu e nimic rau in asta!
Multumesc inca o data pentru sustinere tuturor celor care au semnat. Astept in continuare raspunsul de la Colegiul Medicilor si va tin la curent.
