Raluca Anton - Doctor in psihologie, psihoterapeut specialist

Fericirea nu depinde de ceea ce îți dă viața, ci de cum primești tu ceea ce ea îți dă!

Cred sincer că a fi fericit e o abilitate. Viața nu e rea sau bună, viața e colecție de experiențe. 

GĂSEȘTE-ȚI ECHILIBRUL!

Când viața este un șir de schimbări, echilibrul este mereu dificil de găsit. Relațiile noastre, viața emoțională, profesia, aspirațiile, locul nostru în comunitate și multe altele pot conta în ”ecuația” echilibrului personal. 

De ce eu? 

Pentru că știu, cred, vreau și pot să te ajut să aduci schimbarea în viața ta și să îți găsești echilibrul în relațiile tale! 

Cum poate ajuta parintele copilul in timpul unui act medical?

17.10.2015, scris de: Adela Moldovan

Poza 1Copiii sunt supusi multor proceduri medicale, mai mult sau mai puțin dureroase, care le starnesc emoții atat lor, cat si parinților. Cu toate acestea, parinții au un rol deosebit de important in sprijinirea propriilor copii, intrucat acestia ii considera ca fiind protectorii lor, singurele persoane de fața pe care le cunosc si in care au incredere.

Prezența parinților ajuta la indepartarea fricii pe care copilul o resimte in cazul in care este lasat de unul singur intr-un mediu total necunoscut . In plus, majoritatea prefera sa fie alaturi de copiii lor, sa se asigure ca lucrurile se desfasoara conform legii . In acest scop s-a realizat un studiu la care au luat parte mai mulți parinți, alaturi de copiii lor. Acestia au fost supusi unor proceduri medicale precum analize de sange, punerea unei branule etc. In urma efectuarii procedurilor, atat parinții, cat si copiii au fost intervievați, relatand faptul ca nu sunt de acord sa fie separați. Scopul studiului a fost sa sublinieze cat este de important ca parintele sa fie alaturi de copilul sau in situații noi, necunoscute, pentru a-i distrage atenția de la actul medical, jucandu-se cu el, spunandu-i lucruri care nu țin de ceea ce i se intampla in acel moment, toate acestea cu mult calm si stapanire de sine.

Parintele este cel mai bun sprijin emoțional pentru un copil, persoana care il cunoaste cel mai bine, ii cunoaste fricile si reacțiile in diverse imprejurari. Acesta trebuie sa isi dea seama de emoțiile pe care copilul le simte in legatura cu ceea ce urmeaza sa i se intample, dar si de atitudinea lui fața de procedura . Daca o asociaza cu un act dureros, neplacut, poate chiar violent, in viitor va evita sa mearga la medic. In schimb, sunt parinți care au relatat ca in urma unei injecții, copilul a observat atenuarea simptomelor, interesandu-se chiar el despre urmatoarea vizita la medic.

De mare ajutor este ca parintele sa se asigure ca ii face cunoscute copilului beneficiile tratamentului. Acest lucru se realizeaza prin evidențierea importanței procedurii ce urmeaza sa i se faca . Cum ? Prin explicații simple, care sa ii raspunda intrebarilor sau prin joaca, astfel incat cel mic sa ințeleaga in sens general despre ce este vorba si sa constientizeze faptul ca tratamentul il va ajuta. Mama sau tata vor fi acolo sa se asigure de bunul mers al lucrurilor, sa raspunda eventualelor intrebari ale copilului si sa ofere informații suplimentare personalului medical (alte boli, vaccinuri, alergii la anumite medicamente).

De asemenea este important autocontrolul. Chiar daca este greu pentru parinte sa isi vada copilul ca sufera, trebuie sa-i vorbeasca cu calm, sa il mangaie, sa nu dea impresia ca situația scapa de sub control. Foarte important este sa creada ca este ințeles, iar, in acest sens, este de mare ajutor prezența parintelui care il ține in brațe, il linisteste, ii spune ca il ințelege, ca nu va mai dura mult si ca totul va fi bine. Este confortul de care are nevoie in acel moment, lucru care se schimba complet in situația in care este imobilizat de personalul medical contrar voinței lui.

Concentrarea pe lucrurile asupra carora copilul isi indreapta atenția este esențiala deoarece poate trece mult mai usor peste ceea ce i se intampla daca parintele reuseste sa il distraga prin diferite mijloace: sa ii vorbeasca, sa se joace cu el, sa il faca sa rada, sa il țina in brațe sau de mana. in acest fel, stimulul dureros devine mai puțin pregnant, iar copilul se concentreaza asupra parintelui.

Recompensa este o alta metoda utila si poate fi realizata atat de parinte, cat si de medic. Parinții se implica in diverse activitați alaturi de copii : se joaca cu ei, ii insotesc in timpul vizitelor la prieteni, viziteaza anumite locuri. Atat ei, cat si cadrele medicale pot sa le ofere diverse stickere sau diplome pentru ca au dat dovada de curaj. Toate aceste gesturi marunte fac copilul sa asocieze vizita la medic cu ceva placut, nu cu un act dureros: o mulțime de necunoscuți in halate albe care il despart de mama, il imobilizeaza si ii fac o multime de proceduri medicale dureroase.

Parintele are responsabilitatea de avea avea grija si de a-i oferi protecție copilului in mod necondiționat, inclusiv in timpul procedurilor medicale. Pe tot parcursul copilariei, el are nevoie sa stie ca exista cineva care sa ii ofere mereu siguranța, la care poate apela oricand, in orice situație noua cu care se confrunta, asa cum este si vizita la medic, unde intalneste oameni straini intr-un mediu necunoscut. In acest sens, cea mai potrivita persoana este, desigur, parintele – cu care a stabilit deja o legatura puternica bazata pe incredere, iar acesta la randul lui cunoaste copilul si comportamentul acestuia mult mai bine decat cadrul medical. Iar cadrele medicale se pot concentra pe procedurile delicate pe care le au de facut, fiind si pentru acestea mult mai placut sa puna o branula unui copil care nu se zbate si nu urla din toate puterile.

Photo:http://medicalkidnap.com/wp-content/uploads/sites/7/2015/09/medical-doctor-bandaging-injury.jpg

Proiecte

ce spun eu si ce auzi tu 2

Noutati

01 Octombrie, 2021

Frica de vaccin

08 Martie, 2018

La multi ani femeie

03 Februarie, 2018

Timp încotro fugi?